Am incercat timp de patru zile sa ma uit la Festivalul Callatis de la Mangalia. N-am reusit! Duminica seara insa, m-am inarmat cu rabdare si am rezistat in fata televizorului timp de 30 de minute. Suficient ca sa-i ascult pe HI-Q. In viata mea n-am auzit ceva mai fals.
Dar paradoxul nu se afla in aceasta afirmatie, ci in prezentarea lui Dan Negru care zicea ca baietii astia canta de zece ani. Mai exact, falseaza de zece ani, au un succes nebun in fata publicului cu varsta de peste 6 ani, vand zeci de mii de albume, cu piese numai bune pentru serbarile de la gradinita si sunt mandri de ei si onorati ca lumea le canta piesele. Oricum, publicul canta mai bine decat ei. Nu m-am supus de una sigura la supliciul ascultarii celor trei, ci cu niste prieteni. Si mi-am dat cuvantul de onoare in fata lor ca, daca vreodata o sa ma intalnesc fata in fata cu Mihai Sturzu, am sa-i spun sa se lase de muzica. Unul dintre prieteni mi-a zis ca nici macar n-o sa-l deranjeze: „O sa-ti spuna ca el vinde albume in draci, ca publicul il iubeste, asa ca tot tu o sa pici prost!“. S-ar putea ca prietenul meu sa aiba dreptate, dar nu ma pot abtine sa nu ma intreb cum e posibil sa tii in mana un microfon pe scena, in fata unui public, si sa-ti bati joc de muzica in halul asta, fara sa ai nici macar umbra vreunui sentiment de jena?! Ce fel de public avem? Pana unde merge ingaduinta lui? Si HI-Q nu sunt singurii…
[powered by WordPress.]
Stiri actualizate zilnic despre vedetele tale preferate din Romania si din lume.
95. We are waking up and linking to each other. We are watching. But we are not waiting.
— The Cluetrain Manifesto
44 queries. 2.229 seconds